Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

Radìis

Radìis 

Se ghè rùa a fügìi a tǜt ma mìga àli nósi radìis. Prǜma o dòpo chìsti li te presenta ol cǜnt.

Quànca i nós pàs ai se fà pòoch sücüur e la vìta amò da gòot la 'nsómea sèmpri pǜsé a l'invèren, 'l vée a gàla sensa ulìl ol solènch dol lṍöch 'nghée ca te sée nasüut.

Se'l scuprìs 'nchèla gèet ca lè 'ndàcia ià par li americhi, ca pǜsé iè inàaz 'ndi àgn, i scörta sempri pǜsé ol tèep de quanca i tórna 'nscià trà 'na òlta e l' òtra.

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Quiz

Rebus

1 -     2 -    3 -    4 -    5 -    6 -    7 -    8 -    9 -    10 -    11 -    12 -    13 -    14 -    15 -    16 -    17 -         SLOLUZIONI 
Poesii

Albósàgia bèla

Albosaggia bella

Albósàgia bèla

Ghè 'na tèra ca la se ciàma 

mia Albósàgia bèla,

varda 'n ciél e te vèdet 'na stèla,

al brìla l' Albóàagia bèla.                           

 

Ité par bósch e sentéer, 

a San Salvadù tè corévet, 

te pensavet ai tóo mestéer

ca sémpre tàat da fàa te ghévet.

 

Chiló se bàla e se canta

con alégria tánta,

tè pödet dìi chè lè 'na fèsta,

'na fèsta paeśàna.                                

 

Chèsta l'è la mia tèra,

magàri 'n póo spàvia 

ma chèsta l'è la nòsa tèra,

tèra dèl Bośàgia.                             

 

Te maièt fórmai,  làc’ e pulènta

e te bìet vìi bùu ca'l tè contènta,  

te cantèt e te bàlet cóma 'na stèla,

te sée al Bośàgia bèla.

 

Se giüga e se schèrsa ala sìra,

'ntàat ca li montàgni 'ntòren se mira;

chiló al ghè la vìta sàna, 

al pàr sèmpri 'na féra paeśàna.                     

 

Là sǜ en chèl bèl pòst 

te sentèt prüfüm dè fée d'aòst;

te vegnét chiló e pò ti te 'ndée

ma pò amò te tornarée. 

          

Chèsto l'è 'l mè paées,

gió 'ndèl gèrlo 'n gròs pées,

de fadighi e angosa,

lè la vita dèl Bósàgia nòsa.  

Ode ad Albosaggia

Canzone di Martino Angeloni "O mia Albosagia"

'l ghè nè amò

Vocabolo random

fàs sǜ

v. intr. pron.

ingrandirsi, espandersi, arricchirsi

Favole

El cuntadìi e i bao

Il contadino e gli insetti

El cuntadìi e i bao

 

'N meśerù ca'l pödeva ca idìi i bào,

l'hà tràc' fò ol velé sǜ 'ndi frao.

A chèla àcqua sutìla e mortàal,

lè ca scampàat gnàa 'n'animàl.

 

Prǜma iè morc', trà dolóor e tormént, 

lümàghi, grìi e farfàli tüc' inocént.

Bào ǜtei, bào bùu,

calaurù, vespi, avi e budùu.  

 

Ma bào e cagnù, i lè sà àa i càa,

ca par tàac' animài lè 'l sò maiàa,

li lüśérti e i üsèi, 

àa chìi ütei e àa béi,

ca ià maiàat chìs-c' bào 'ndi òorc’,

iè crodàac' gió bàs sǜbet mòrc'.

 

Ma 'n se gn'amò ruàat ala fìi dèla filógna;

 la mòrt lè scià: a chìi la ghè tuca lè 'na rógna!

 

I sciàt, fringuèi, müsràgn,                        

leguèer, bènoli e pò ai ràgn, 

iè morc' tǜc’, sènsa 'n lamèet.

Ol contadìi adès l'è contèet, 

sènsa pǜ üsèi, farfàli e bào, 

iscé ai crès pǜsé béi i sṍö frao.

 

Ma la móràal pürtròp l'è divèrsa, 

chìi velée ca l'agricoltóor 'l vèrsa, 

i fà ca màal nóma ai bào, lumagòc'

leguèer, üsilìi e lambaròc’; 

Mè'i trua, al giüri, 'ndèl piàt

e 'ndèl stómech, ca l'è ca adàt 

a soportàa chèl "cundimènt'"

ca lè tosèch e 'nvadènt!

 

Da tǜt chèsto al dipènt 'l finaal:

"Ai animai fàc ca dol màal,

sà te ölet vìif 'na vìta sücüra,

'ndèla nòsa bèla natüra".

'l ghè nè amò

Proèrbi

Chi che màngia fasöi spórca lenzói.

Chi mangia fagioli sporca lenzuoli

se üsa dìi

nò fàc' 'na giàca

ho faticato molto 

Vócabol

Balansìi

Bilancere per traino con mulo
Stori da pòoch

Se ghè pensavi sùra

Se ci pensavo un po'

Ghìi 'mèet nòma de maiàa con tüt chèl ca se pö fàa, ò fàc' a rìma sènsa pènsàch sü prima, se ghè pensavi sùra chìsà chèl ca 'l vignia fò a chèst'ùra...