dall' Italiano al Dialetto Bośàc'
Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.
Curiosità storiche
Raccota di curiosità storiche più salienti riguardanti Albosaggia a partire dal 1600 ai giorni nostri
1 - Formato PDF
Cantèch deli creatrüri
CANTICO DELLE CREATURE
Cantèch deli creatrüri
Signor ti te se grant e buu e te pödet tüt
A ti al te vee la lode, la gloria e l’onor de tüc’
Noma a ti li te vee tüti li benediziù
ca l’om l’è ca degn gna da numinat.
Lode a ti Signor, ‘nsema a tüti li töi creatüri
Prüma de tüt ol suul ca ‘l fa ‘ngni dì,
con la sua luus al me guida come en fradel
iscé colt, grant e lüsent, l’è tanto bel,
itè ‘ndel so spec’ al par fina da idit te ti, Signor
Ca i te lodi tüc’ Signor, par la luna e li steli
graziosi, sǜ ‘ndèl ciél te ‘m ie mesi, come tati sóreli
Lode a ti Signor, a par ol vèet
Par l’aria, li nioli e ‘l saré
Cal faghi brüt u bèl, l’è sempri par ol nos sostentameet
Ca i te lodi tüc’ Signor, par la nosa sorèla aqua
Al par ca la valees nient ma l’è ol nos or e la nosa inocènsa
Ca tüc’ ai te lodi Signor, a par ol föoch
La sua fiama la sciarìs la noc’ e la fa alegria
Sensa de lüu an saris sensa energia
Ca i te lodi tüc’ par la nosa mama, la tèra
L’è mèret so sa ‘m viif e ‘n tira avanti
La me da tüta la früa e fiór e tüti li érbi
Lode a ti Signór, par chi ca i è buu da perdunaa
col to amór, a sa, maai e trebuleri i a da soportaa
I è beati, chi che cercarà da fa la paas
Parchè da ti ai sarà propi ben acetac’
Ca te siet lodat Signór, a par la mort
La sorèla ca ‘n se ubligac’ a acetàa
Sperem da ruach sènsa trop pecac’
chèl che dio ol, la pasarà e ‘notra vita al ghe sarà
Benedisém ol Signór e ringraziemól
e stem ensèma tra de nuu come porec’, ca ‘n ghe n’à de besogn
vèla
(vèli), s.f.
vela | càmbia vèla! = cambia atteggiamento!
I capriṍi
I CAPRIOLI
I capriṍi
Fiṍl, ti te sée tròp sènsa-pura; ti te córet par i bósch con táata sicϋrezza cóma sé ghe fódes ca li tigri.
Crédem , ghe völ de tignìi i ṍc’ avèrc'. Sé ´l nòś nemìis 'l te vìt ghè ca pǜ negót da fàa, te sée béle chè mòrt.
Iscé 'l parlàva ´n véc’ capriṍl al sò pìscen.
" Càra ´l mè pà, chée ca l'è 'na tigre ?" , al ghà domandat ´l pìscen capriṍl, "Cóma l'è fácia la brǜta bèstia ?"
"Ah, càr ól mè fiṍl, l'è ´l móstro pǜ crǜüf e orèndo ca 'l ghè sìes, i sṍö ṍc’ de fṍöch i spira ca òtro chè tradiméet,
la sùa góla l'è fümènta de sànch; en confrónt l' órs 'l fà ca pùra."
"L'è abòt , l'è abòt , ò capìit e savaróo schivàl", là dìc', e lè 'ndàc' de córsa par i pràc’ e i bósch.
Dòpo pòoch là 'ncuntráat n'animàl mèz piacáat giò 'ndèl' èrba.
'L se quièta, ´l lè squàdra da l' òlt al bàs, 'l ciàpa coràgio e 'l sclama:
"Oibò, l'è ca chèsto l'animàl chèl mà parláat ól mè pà !
Chèsto chiló 'l me pàr táat bèl e vedi ca fümàa ´l sànch ´ndèla sùa bùca, 'nàzi 'l ghà 'n ària graziósa.
I sṍö ṍc’ iè da véra piée de fṍöch ma i ghà ca negót da fàa strimìi. Ah, l'è ca chèsta la tigre", là óśàat con sϋcϋrezza.
La tigre ´l là sentüt e la ghè se batüda sùra de lǜü e 'l sé lè maiàat.
Móràl dela fàola: Duìi ca vìch tròp coràgio de gióentù; stìi atènc' parché ognitáat´ ól velée l'è piacáat sóta chèl ca 'l pàr bèl, bùu e tranquil.
Vàrdet bèe da li vìperi, ...
Guardati bene dalle vipere, dalle bisce e dalle donne coi baffi
Palaz de Roma
A Roma i a fàc' sü en palaz de cinch piaa. Ol di prüma de l’inauguraziù a i se nencurgiüt ca 'l mancava i gabinec’ e giometri e architec’ ai seva ca pü coma fa.
En opreari al gha dic’:
- Mi gàris 'n’idea
- parla ca ‘n te scolta
- al pian taré mi metaris i contadii, lóor ai va ‘ndi cáap a fàa i sò besógn
- al prüm piaa me mèt i democristiaa, lor i è vinti agn ca i è al Gabinet ma i a càac fac’ nient
- al segond piaa me met i comunisti, l’è vint agn ca i vol ‘ndàa al Gabinet ma i tegn düur
- al tèrs piaa me mèt i americaa, lóor ai fà tüt en scatola
- a l’ultem piaa i republicàa, i è quatro gac’ ai pö 'ndàa sü 'ndèl téc' a fala.