Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

Morterasc

Quel nome di Morterasc ha una storia.

Erasc, iscè 'l se ciamàva 'n pastór svìzer, stàva densǜ en de 'na bàita végia gió en fónt al vendül 'ndùa adès gh'è nóma rüini.

I pastór deli malghi ca i'à pàscolat i mùut de chèla vàl, a la fìi dèla stagiù, par spartìs li fórmi de fórmai i fa 'na fèsta e l' Erasc 'l conós 'na fiöla del paés e sübet i se piàs, cóma a dìi amór apèna idüt.

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Poesii

La mia nòna Camìla

La mia nonna Camilla

LA MIA NÒNA CAMĺLA

La mia nòna l’era di nòs Ciapèla,

Camìla Rutico la sé ciamava,

mi s’eri pìscen, la me adorava:

la regórdi brava, bùna e bèla!

 

Sèmpri ben mèśa come ‘na matèla,

‘na camisèta nigra la portava

ca la sua vita munüda la faśava

come la carta la sua caramèla!

 

L’è mòrta ca ghévi quàtr’agn ilò réet,

con la mia mama andavi a truàla;

lée porèta, chi dì tàat la sufriva,

 

ma mai con nüu li péni la uriva.

De la bontà la vava a cavàla,

dal Paradìis la sarà pòoc ‘ndréet!

Vocabolo random

rizzulìi

agg.

dim. di “rizól”

Favole

Ol fùlèt

Il folletto

Li mai vìst ol fulèt? 

Mi l'ò idǜut 'l fulèt, 'n sera 'ndèl bósch a taiàa légna mi 'l Toni di Ciapèla  e 'l poor Mènec di Strecia.  
L'era scià sìra e 'n sera réet a tornàa a baita, quànca 'l Mènec 'l se mèt a grignàa: 
"Ehi, chée ca´l ghè fòiló?"                                                      
Me varda e 'n vìt aprṍöf àla stràda, 'ncrusciulù sùra 'n sàs 'n umìi pìscen, n'eserìi tǜt rós con scià 'n matùchìi de pèza àa chèl tǜt rós.                                                          
Al me vardava e'l grignàva, pò 'l se mès a cór trà li piànti, 'n póo 'ndàva e 'n póo 'l tornàva, l'era śvèlt cóma 'n somèlegh.
Dòpo quai atèm l'è 'ndàc' ià dol tǜt.
Ol diréet 'n sè 'ndàc' a cüntagla al preòst ca lè ignüut a binidìi ol pòst.

 

Li strìi 

Proèrbi

As pö ca portáa dói scàrpi ‘n de ‘n pé.

Non si possono mettere due scarpe in un piede

se üsa dìi

Ai se ùsma ca

non vanno d'accordo

Vócabol

Gráat

Graticcio essiccatoio
Stòri

Züchii

‘n italiàa e ‘n svizer  ie 'ndàc' sù 'nden fighèer a maiàa fich

Ol svizer, dopo 'n momènt al gha domandàat a l’italiàa:

-quanti fichi mangiati tu?

-mi sèt u ot, e ti?

-io devo finire mangiare primo fico

Su 'ndèl figher l’era rampegàat su 'na züchera, ol svizer l’era réet a maiàa la züca parchè al ghe pareva 'n fich pusè gròs. Da chèl dì i svizer i a chiamac’ züchii.