Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

Blügin

I blügin  

Àa mi quànca ndàvi sǜ n'di mùuc' metevi sǜ i blügìn e 'l pödeva capitàa de fàch itè´n strèp pìscen , de sgarbài ´ntáat ca se laoràva.

Ma l'era ´n gròś dispiaśé par vìi rót li bràghi e sé pó atravèrs ´l strèp se idìva o ´l giönṍc’ o ´n tòchel de gàmba se pruàva vargógna a ´ncuntràa quai ğéet de pasàc'.

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Poesii

Li fói dè somartìi

Le foglie d'autunno

Li fói dè somartìi

La lüus dol sùul de travèers la sbròfa li dasi tüti gialdi di làres, 
iscé i pésc coi sóo ràm verc' i rèsta i padrù dèla paghèra,
 ilò a specià de 'mpinìs de nìif amò 'n bòt.

A ol pastóor là scià lìor de portàa a bàita lültem ràas de dasöl,
par fà pòsàa püsé bée li vàchi quanca iè bütadi gió sura 'l sòl dèla stàla,
a rümiàa ol bucù dè èrba maiadascià dal dì 'ndèl pràat ormai tüt cünsümàat.

Le sègn ca 'nòtro àn lè réet a finìi, entàat al par fìna truà pàas a chèl póor óm, 
dopo ca la tràc' gió ol campàc' par 'ndà ité èn ca a trigàs, 
dènàaz al bicéer con 'mpóo de vìi pena fac' fò dal fiàsch par bìen 'n tràc'.

'Ntàat cal òlsa ol bicéer s'ghé sè vìt li rughi sü la front, 
li pàr scavadi dai déec de 'na ràsega 'nzernada, 
fondi coma li fadighi pasadi èn tüc' i sóo àgn.

'L par fìna de idìi i öc' ràas de lagrimi, 
magare al pensa a chèl ca la pasàat 'ndì sóo àgn,
al ghè par dè vì pèers tüti li fói coma li pianti dè sómartìi.

Orési ca'l födés noma ol füm 'ndi öc',
dè chìli dói tapi ca iè réet a smursciunàa,
sensa fiàma ité 'ndèl fùglàa.

 

'l ghè nè amò

 

Vocabolo random

cümǜ

s.m.

comune; municipio

Favole

La Bìśega e ol Sùul

Vento di Tramontana e il Sole

La Bìśega e ol Sùul

En dì, la Bìśega e ‘l Suul ai rógnàva, - ognantǜü de loor al pretèndeva da vès pǜsé fòrt dèl' òtro, quàn - ca i à idǜut en viagiatóor, ca'l vegneva inàaz - piegaat té - ‘n dèl mantèl.
Ilùra- I dùu litigànc' - ià stabilìit ca - chii de loor duu – ca - ai go l’aris facia a fà 'n mòdo ca 'l viagiatóor 'l se tavès fó ol mantèl dè dòs , al saris stac’ ritügnüut ol pǜsé fòrt.
Ol Vèet dè Bìśega - l’à cuminciàat a bufàa con violensa; ma pǜsé ca 'l bufàva, - pǜsé 'l viagiatóor al se streigeva ité 'ndèl mantèl; - taat ca àla fìi ol póoro Vèet l’ à dùüt renunciaa al sò propòset.
Ol Sùul ilùra - 'l sè fàc-idìi su 'ndèl cél; e dòpo iscé en pìt, ol viagiatóor, l’a ciapaat còlt - e ‘l sè trac’ fó - ol mantèl.
E iscé, la Bìśega l'è stàcia ubligada a reconós ca'l Sùul l'era pǜsé fòrt dè lée.

 

'l ghè nè amò                                  pubblicati anch e qui in fondo alla pagina (Provincia di Sondrio Albosaggia)

se üsa dìi

Bìif fó dal ciapèl

bere dalla scodella di legno

Vócabol

Scìmes

Cimice
Audio icon en_simes_.mp3
Stori da pòoch

'Ndáa par ol cimiteri

Quanca te 'ndée al cimiteri, te girèt, te leigèt i nom e tè 'nconosèt püsé de chi ca te 'ncuntrèt a giráa par ol paes al völ dìi ca te ghée quai agn e quai mées..