Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

Laoràa la vìgna

Video di Anna Gherardi

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Poesii

La lüna de Kiev

La luna di KIev

La lǜna dè Kiev

 

Chisà sé la lǜna dè Kiev

l'è bèla

cóma la lǜna dèl Bosagia,

chisà sà l'è la stèsa

o nóma 'na sùa sorèla...

 

"Ma sóo sèmpri chèla

- la ósa la lǜna -

sóo ca´n barèt

da mèt sǜ de nòc’

'ndèla tua cràpa!

 

A viagiàa sü chiló

fóo lǜüs a tǜc’ quànc',

da l'India al Perù,

da l'Ada al Mar Mòrt,

e i mée ragi i viagia

sènsa pasaport".

 

Canzone Luna d'estate  

 

Vocabolo random

pórtàs

v. rifl.

recarsi, portarsi

Favole

Ol fùlèt

Il folletto

Li mai vìst ol fulèt? 

Mi l'ò idǜut 'l fulèt, 'n sera 'ndèl bósch a taiàa légna mi 'l Toni di Ciapèla  e 'l poor Mènec di Strecia.  
L'era scià sìra e 'n sera réet a tornàa a baita, quànca 'l Mènec 'l se mèt a grignàa: 
"Ehi, chée ca´l ghè fòiló?"                                                      
Me varda e 'n vìt aprṍöf àla stràda, 'ncrusciulù sùra 'n sàs 'n umìi pìscen, n'eserìi tǜt rós con scià 'n matùchìi de pèza àa chèl tǜt rós.                                                          
Al me vardava e'l grignàva, pò 'l se mès a cór trà li piànti, 'n póo 'ndàva e 'n póo 'l tornàva, l'era śvèlt cóma 'n somèlegh.
Dòpo quai atèm l'è 'ndàc' ià dol tǜt.
Ol diréet 'n sè 'ndàc' a cüntagla al preòst ca lè ignüut a binidìi ol pòst.

 

Li strìi 

Proèrbi

Da dùu aśen al pö ca nàs ‘n cavàl.

Da due asini non può nascere un cavallo

se üsa dìi

Baiàch réet a vargüu

parlare male di qualcuno

Vócabol

Tioltàól

Altalena formata da una lunga asse
Stòri

Puncera

I punceràsch ‘na ólta ai maiava i càa.

quanca i sunava li campani par festa la de Puncèra, chi di òtri paes i è schersava iscè:

Betìn, Puzùn e Cincèra,

melìn, melùn, Puncera,

diman la nosa festa,

Trìi cagnìn e ‘n càa.