Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

De me regòrd, la mama

Trìi bèi regòrd cüntac' sǜ en asènt = tre bei ricordi raccontati bene

 

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Poesii

Quanca s'eri gióen

Quando ero giovane

QUANCA S'ERI GIÓEN

Quanca s'eri gióen

sènsa pensée

mi s'eri chèl ca balava bée

quanca balavi 'l tango

col casché

tuti li femmi li me coreva ai pée

Adès ca i àgn iè pasàat sü

li giuntüri di òs li gira pü

fórsi l'è la sciatega o i reumatésem

sóo 'ntròpech e blocàat coma 'n pasù

 

Alle alé alé 'ndèm a balàa

pruém a stà 'mpée

Alle alé alé niént da fàa

ogni àn cal pasa 'n và ndrée

 

Quanca s'eri gióen

giügavi ala bòcia

iscè bée da mètei tüc 'n sacòcia

se mi tiravi 'n porta

la finiva 'n réet

'nsèma al portéer

Adès ca i àgn iè pasàat

ala bòcia güghi ca tàat

me vanti ca pü

ormai sóo rigit coma 'n pasù

 

Alle alé alé 'ndèm a balàa

pruém a stà 'mpée

Alle alé alé niént da fàa

ogni àn cal pasa 'n và ndrée

 

Quanca s'eri gióen

s'eri sempri elegant

ghèvi a l'anèl col brilant

e la cravata de seda

li scarpi de vernìis

vestìit ala moda col gilè grìis

Adès ca i àgn iè pasàat

porti i bragù tüc' pezzàat

li scarpi da solàa e 'n crapa ol capèl

coma 'n póor taradèl

 

Alle alé alé 'ndèm a balàa

pruém a stà 'mpista

Alle alé alé niént da fàa

ogni àn cal pasa al cala la vista

 

Quanca s'eri gióen

bel coma 'n fióor

tüti li femmi li völeva 'l mè amóor

par contentali tüti

corevi da ogni pàart

dal dì e de nòc' inaz e nréet 'ndafaràat

Adès ca i àgn iè pasàat

me senti tüt cunsumàat

ghè 'l spirèt e l'idea ma ca 'n pö fàa ?

sensa ol màz de carti se pö ca giugàa

 

Alle alé alé 'ndèm a balàa

ormai 'n prua ca pü

Alle alé alé pròpi niént da fàa

al rèsta nòma de tacàs al bon gesü

 

'l tuca a ti!

a mi ?

 

Quanca s'eri gióena

ghevi bèl fàa

ciapavi tüc' i merli sensa fai speciàa

adès ca sóo végia e tüt al va màal

sóo bùna gnaa da sligàa 'l scòsàal

 

Alle alé alé 'ndèm a balàa

pruém a stà 'mpée

Alle alé alé niént da fàa

ogni àn cal pasa 'n và ndrée

 

Quanca s'eri gióena

mosavi ol deréet

e la baràca tiravi réet

adès ca sóo végia gò l'anca blocada,

l'ergna ala schéna e 'na gamba 'ngesada

 

Alle alé alé 'ndèm a balàa

pruém a stà 'mpée

Alle alé alé niént da fàa

ogni àn cal pasa 'n và ndrée

 

Quanca s'eri gióena

favi l'amóor

coli grazi me favi onóor

adès ca sóo végia me tiri pü réet

la pérdi de 'nàaz e spès a deréet

 

Alle alé alé 'ndèm a balàa

pruém a mò 'mbòt

Alle alé alé niént da fàa

ogni àn cal pasa me pàri 'n barilòt

 

Quanca s'eri gióena

ai me öleva 'n paréc'

truavi da fàa itè par i léc'

adès ca sóo végia 'l péc' lè pàs

la pasèra lè frùsta el cùl lè scàs

 

Alle alé alé 'ndèm a balàa

ormai pödi ca pü

Alle alé alé pròpi niént da fàa

pös tacàs nòma al bon geśü

'l ghè nè amò

 

Vocabolo random

tioltàól

s.m.

altalena formata da una lunga asse, appoggiata su un perno centrale, alle estremità della suddetta asse si siedono due bambini, uno per parte

Favole

'L gàt e i ràc'

IL GATTO E I TOPI 

´L GÀT E I RÀC'

En de 'na cà ghera tàac' ràc'.

´N gàt lè ignüt a savìl e lè 'ndàc' iló e 'l nè ciapàva belebée, ògna dì 'l maiàva ràc con güst.

Ilùra i ràc' i se truac' àli stréci e ià fàc' 'na riuniù e ià dic' trà lór:

" 'N vée ca gió dal téc’ sedenò ´n mör tǜc’; 'l gàt 'l pö ca vignìi chiló e nùu 'n vìif en sicϋrezza."

'L gàt la idǜt i ràc' sül téc' e là pensáat de 'ngànai; lè 'ndac'-sù 'ndè 'na tràaf piscéna e da iló 'l se caláat gió a tólómbola cóma se 'l fodès mòrt.

'N ràt véc’ la spiàat fò e la idüut 'l gàt a tólómbola e ilùra là dìc':

"Eh, galantóm àach se te fódesèt n'umbrìia te vegnarìsi ca aprṍf."

Móràl dela fàola: Chi l'è prüdènt 'l se laga ca 'ngabolàa facilmèet.

 

guarda anche qui 'L gàt 

c'è anche questo racconto Natàal 'n cà dol Talpù 

Proèrbi

Da dùu aśen al pö ca nàs ‘n cavàl.

Da due asini non può nascere un cavallo

se üsa dìi

Al me dàc’ giò ......

mi è caduto un bicchiere e si è rotto: pazienza!

Vócabol

Géśa al Centro

Chiesa al Centro
Stòri

Véc’ agricóltóor dè móntàgna

Vecchi agricoltori di montagna

Véc’ agricóltóor dè móntàgna

I ghà la óos quièta i véc’ agricóltóor dèla móntàgna.
I ghà manéri düri e 'l ghé piàas ca tàat li gnagnóli.
Quaśi i sè vargógna dè dìi grazia.
I sè contèta dè pòoch: ol tèep, la tèera, ol maiàa.
Póchi pasiù: 'l laóràa, li fémni, i'animài, la càscia e ol vìi.
I ghà cà faci sü ala bùna, ma li sóo fémni iè fióor dè móntàgna.
Iè cóma i alpìi, ansi iè alpìi.
I ghà i màa pieni de cài e óngi nìgri dala tèera.
I còrp de lóor iè cóma stròpi dè scialésc.
I ghà ' müus fàc' gió col sügürèl.
Iè ca stùdiàac' ma i sà ca de la ià 'l ghè vargót.
La manéra ca i ghà dè vìif l'è ala màa però iè saré cóma càrpen a prùa dè vèet dèla tormèta.
Iè laóradóor mai strach, i pàsa tǜc’ i dì dè 'na vìta sóta 'l giṍöf dèla fadìga cóma mǜi paziénc'.
Mài 'n lamèet, 'na ribelliù.
Iè ca stìnch dè sant e quànca i bèstèma ai ghà ca pùura gnàch dèl sò Signóor, ma i và otrochè èn paradìis i óm fòrc' dèla mia tèera.
Iè cóma cèra tacada ali rivi dèla móntàgna.

Graziano Murada