dall' Italiano al Dialetto Bośàc'
Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.
Schitàc’
'L schitàc
'L schitàc' l'era 'na sòrt de canù-piscen a stantüf par fàa l'ària comprèsa ca 'l sparàva palotoli pisceni de stúpa o spàach mastegáat.
Par fàl-sǜ 'l sirvìva ´n tòchel de ràm de sambüghèr lónch 20/30 cm, gròs defò ognapòoch 2/3 cm, spazáat fò par bée itè-'mèz dal miòl .
Ode a li personi disurdinadi
ODE ALLE PERSONE DISORDINATE (COME ME)
ODE A LI PERSONI DISURDINADI (COME MI!)
Fin da pìscen ó sempri envidiàac’
li femmi e i óm iscé urdinàac’;
chi ca, sa-i cerca en ciòot da piantàa,
subèt a-i le trua, sensa trebulàa!
‘Na Tavola Pitagorica, ol so scervèl:
cinq col quatro, ai trua ol penèl,
cinq col sées, adiritura,
anca la tòla de la pitura,
endùa i dùu numer a-i se ‘ncrósa,
te podèt truàa … àa morósa!
Coma ai farà, ó mai capìit,
ma subèt i-ha scià àa ‘l casciavìit!
Te cerchèt mudandi e maglìi?
Lór a-incrosa ol sèt col trìi !
Te pers ol panèt dal margòt?
Trebula miga … ol sèt col òt!
Par ogni ròba ca te pundàat,
ca te sévet sucür da vìi salvàat,
adès ca la ocór, gnàa ca murìi …
A lór al ghe basta dùu col trìi!
Ecco: mi brusi dal nervóos!
L’améti, sóo propi ‘nvidiós …
E la mia ‘nvedia la ga miga speransa,
ol me disórden l’è fó d’urdinansa!
Ó pèna pundàat ‘na quai ricevuda;
dopo dùu dì l’è bèla perduda …
la cerchi de chi, la cerchi de là,
reolti i caséc’ de tüta la cà,
ma da truàla ghé propi pù vèrs …
‘Ndóo ‘ndèla vigna a ligàa sǜ mèrs,
con la lusinga ca ‘l me torni ‘n mèet,
‘ndùa ò lagàat ol sintimèet !!!
Pó en bèl dì, ma propi en dì de fèsta,
urisi ol giornàal e ol tìtol de tèsta,
a caràter cubitai,
da pudìi léigel àa sènsa ogiai:
SON BEN PIU’ CREATIVE LE PERSONE DISORDINATE !!!
LO DICEVA GIA’ ESIODO, DELLA GRECIA GRANDE VATE!
E adèss?
Mi li róbi li perdi istèss,
ma te ölet mèt la diferènsa?
Pruma en difèt, adèss ‘na sciènsa!
Ah ah ah ah ah
Paolo Piani - gennaio 2019
dulàa
v. tr.
lisciare o ridurre di spessore un bastone o un pezzo di legno, con la roncola.
Ol fùlèt
Il folletto
Li mai vìst ol fulèt?
Mi l'ò idǜut 'l fulèt, 'n sera 'ndèl bósch a taiàa légna mi 'l Toni di Ciapèla e 'l poor Mènec di Strecia.
L'era scià sìra e 'n sera réet a tornàa a baita, quànca 'l Mènec 'l se mèt a grignàa:
"Ehi, chée ca´l ghè fòiló?"
Me varda e 'n vìt aprṍöf àla stràda, 'ncrusciulù sùra 'n sàs 'n umìi pìscen, n'eserìi tǜt rós con scià 'n matùchìi de pèza àa chèl tǜt rós.
Al me vardava e'l grignàva, pò 'l se mès a cór trà li piànti, 'n póo 'ndàva e 'n póo 'l tornàva, l'era śvèlt cóma 'n somèlegh.
Dòpo quai atèm l'è 'ndàc' ià dol tǜt.
Ol diréet 'n sè 'ndàc' a cüntagla al preòst ca lè ignüut a binidìi ol pòst.
Chi sùna la lìra, chi tìra de mìra, ...
I suonatori, i cacciatori e i pescatori muoiono di fame
Sciota
'Ndua ‘l ghè 'na bèla sciota al ghè a ‘n bèl badil; 'ndua al ghè 'na bèla matèla al ghè a ‘n bèl pretèndent.