Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

Òl rèdès sül pirèr e la strìa

ÒL RÈDÈS SÜL PIRÈR E LA STRÌA 

Gh'era 'na òlta 'n paes 'ndùa 'l crèseva piànti de pirèer cargàac' de pìr.

'N de üu de chìs~c’ pirèer 'ndaua sü 'n rèdès a maiàa gió i pìr ca i ghe piasiua 'n bèl póo.

'N dì 'ntàat ca' l'era sǜ 'ndèl pirèrr, 'l pàsa ilò sóta 'na strìa, végia e catìva; la ghe ciama sǜ, quasi 'n póo de gnèch: "Bàtem giò 'n pìr a ca mì !".

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Quiz

Rebus

1 -     2 -    3 -    4 -    5 -    6 -    7 -    8 -    9 -    10 -    11 -    12 -    13 -    14 -    15 -    16 -    17 -         SLOLUZIONI 
Poesii

Ala lǜna

"Alla Luna" di Leopardi riadattata

 Ala lüna

O graziósa lǜna mi me regòrdi 

ca-l’àn pasáat, sùra chèsto dosèl, 

mi vegnevi piée d’angósa a vardàt, 

ti te pèndevet sǜ chèla sèlva

e àa ca dès te ghè fée lǜüs cóma ilùra.   

 

Ma cunfüsa, còma col la scighèra denàz, 

par i làgrimi 'ndi ṍc’ parché piàngevi,

vedevi la tua fàcia, s'eri ilùra cola vìta

ìnsürìda e travaiàda cóma sóo amò adès,

o mia simpàtega lǜna.

 

Epüur regordàa 'l me fà bée,

iscé cóma pensàa ai àgn pasáac' a sufrìi.

Oh cóma 'l pias quànca s'è gióegn,

ca ghè pòoch da regordàa       

e se ghà amò de 'nàaz 'na vìta da sògn.

 

Amò adès, se püur ìnsürìit, l'è abòt cala dǜri !

'l ghè nè amò

 

Vocabolo random

tràaf

s.f.

trave

Favole

La Bìśega e ol Sùul

Vento di Tramontana e il Sole

La Bìśega e ol Sùul

En dì, la Bìśega e ‘l Suul ai rógnàva, - ognantǜü de loor al pretèndeva da vès pǜsé fòrt dèl' òtro, quàn - ca i à idǜut en viagiatóor, ca'l vegneva inàaz - piegaat té - ‘n dèl mantèl.
Ilùra- I dùu litigànc' - ià stabilìit ca - chii de loor duu – ca - ai go l’aris facia a fà 'n mòdo ca 'l viagiatóor 'l se tavès fó ol mantèl dè dòs , al saris stac’ ritügnüut ol pǜsé fòrt.
Ol Vèet dè Bìśega - l’à cuminciàat a bufàa con violensa; ma pǜsé ca 'l bufàva, - pǜsé 'l viagiatóor al se streigeva ité 'ndèl mantèl; - taat ca àla fìi ol póoro Vèet l’ à dùüt renunciaa al sò propòset.
Ol Sùul ilùra - 'l sè fàc-idìi su 'ndèl cél; e dòpo iscé en pìt, ol viagiatóor, l’a ciapaat còlt - e ‘l sè trac’ fó - ol mantèl.
E iscé, la Bìśega l'è stàcia ubligada a reconós ca'l Sùul l'era pǜsé fòrt dè lée.

 

'l ghè nè amò                                  pubblicati anch e qui in fondo alla pagina (Provincia di Sondrio Albosaggia)

Proèrbi

Li cà iè fàci sü de sàs e tüti li gh'à 'l sò fracàs.

Le case sono fatte di sassi e hanno tutte i loro rumori

se üsa dìi

Chèst’àn 'l tèep ....

quest’anno il tempo ha un brutto andamento

Vócabol

Dulsìi

Radice dolce
Stori da pòoch

Ité 'ndèl bósch

Dentro nel bosco

Mi e lüu ité 'ndèl bósch

Diaol catèporti!

Ca tè laóret?

Via ca gió cràp 'ndèl tiradù (menadù) ca i ghè rùagió 'ndèla cràpa a chìi ca iè réet a segáa laigió 'ndì práac'.

Manìs scià debòt 'l faléc' e carga giò ol campàc', sgnichèl gió bée da fàn scià 'n bèl ráas.

Mi 'ntáat 'ndóo ià iló 'ndè chèl tosch de còler a taiáfò 'na fèrla par fàité 'na stòpa nöa al campac' ca chèla vegia le früs-cia, lè réet a sbrindèlàs tüta.

'Ntáat ca i nisciolèer iè 'n süèl se ghè rua bée a storsc la stropa, iscé ghè dóo 'na fórma 'nsagòma da pudìi sintila giüsta sü la spala.

Lè fìna 'n piasé a taià fò 'l nisciòlèer, sel piega gió 'mpóo pò 'l basta sgnicá la lama dèla mèla sura la piega ca'l sè tàia coma 'l bütéer.

Eco, bèle che apost, adès vaidémel sü 'ndèli spali ca 'n va a bàita ca lè scià ura de darigola a mò 'n bòt.