Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

Ol cuscrìt

Ol cuscrìt

La rógia par 'n tòchèl la me cór a fiànch 'ntàat ca 'ndóo´ngiò vèrs a Feit; 'l sùu de chèl'acqua, ilò réet prüma de ruàa, la me pòrta àla lǜüs, itè par la crapa, regòrc' 'ndormentàac'.

O magàri l'è véra 'l cuntràri, l'è 'l tèep pasàat ca ià piacàat 'ndèl léc’ dèla nòc' e mi sóo nóma 'l casciadù dèla mia mèet.

'L vée a gala la figǜra dè 'n cuscrìt, ca cóma i dìs i alpìi, l'è 'ndàc' inàaz tròp debòt.

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Quiz

'Ngivinèi del Bosàgia

'Ngivina chée ca lè Passa il mouse (o tocca dal telefono) sulla striscia blu per scoprire l'aiuto e la risposta! 'Ngivinèl 1: I ghe nà quàtro par 'l làc', iè lìberi d' èstàat e ligàdi d' envèren. Chèsta lè facela Visualizza l'aiuto e la risposta Traduzione: Ne hanno quattro (mammelle) per il latte, sono libere d'estate e legate d'inverno. Questa è facile Risposta: li vàchi (le mucche) 'Ngivinèl 2: lè fàc' col cül dèla galìna e col cant dol gàal, ma cóma lè bùu a maiàl. A cucunàl fò amò püsé Visualizza l'aiuto e la risposta Traduzione: É fatto col culo della gallina e col canto del gallo, ma come è buono a mangiarlo. A berlo dal guscio ancor di più Risposta: l'öof (l'uovo) 'Ngivinèl 3: Sà tè sée èn pée iè slongàac', sà tè sée 'nsüìi iè èn pée. Ò già dìc' tròp Visualizza l'aiuto e la risposta Traduzione: Se sei in piedi sono sdraiati se sei supino sono in piedi. Ò già detto troppo Risposta: I pée (i piedi) 'Ngivinèl 4: Tè la védet tüta nìgra, dala sìira a ala dómàa, ma tè gherùet ca a tucàla cò la màa. Se ghè rùa ca a palpàla Visualizza l'aiuto e la risposta Traduzione: La vedi tutta nera dalla sera al mattino, ma non riesci a toccarla con la mano. È impalpabile Risposta: La nòc' (la notte) 'Ngivinèl 5: Ghera trìi pìr sül pirèer, iè ruàac' trìi amìis: Ognüu là töc gió 'l sò pìr, epór sü 'ndèl' pirèer dùu pìr iè rèstàac'. Cóma lè puśibèl? Visualizza l'aiuto e la risposta Traduzione: C'erano tre pere sul pero, arrivarono tre amici: Ognuno prese la sua pera, eppure sull'albero rimasero due pere. Come è possibile Risposta: Ognüu l'era ol nóm de üu dei 3 (Ognuno era il nome di uno dei 3) 'Ngivinèl 6: Ghè dées üsèi sü 'nde 'na piànta, 'n casciadù 'l spara e al nè ciàpa üu Quàac' al nè rèsta sü? Visualizza l'aiuto e la risposta Traduzione: Ci sono dieci uccelli su un albero, un cacciatore spara e ne prende uno. Quanti ne sono rimasti? Risposta: Gnàa üu, iè ulàac' ià tüc' (nemmeno uno, sono volati via tutti) .scatola-segreta:hover { background-color: #f8f9fa !important; color: #2980b9 !important; border: 2px solid #2980b9; } .scatola-segreta:hover .testo-visibile { display: none; } .scatola-segreta:hover .testo-nascosto { display: block !important; }
Poesii

Beśògna sempri uláa bàs

Bisogna sempre volare basso

BEŚÓGNA SÈMPRI ULÀA BÀS

(Poesìa cùntra la supèrbia)

 

Adès öli faf èn gran regáal:

ve disi còma fóo mì, la sudiziù a véisc’,

quànca denáaz me trǜi chi la bùca i stréisc’,

e i mèt su ‘na crèsta tüso chèla d’èn gáal!

 

Ghée da savìi ca áa i pusé scióor al mónt,

‘na òlta al dì, almeno, i gà da ‘ndáa ‘n bàgn

e i se cala li braghi fina al calcàgn

e anca li mudandi fina gió èn fónt!

 

Quànca i gà òl cù sùra l’às pugiáat,

anca i óm pusé poténc’ de la tèra,

i padrù de la páas e de la guèra …

sa te ghè pènset, òl reguart l’è scapáat!

 

Par esémpi: sa al Pùtin l’és da scapàch

‘n dèn bósch sènsa ‘n panèt gió ‘n scarsèla,

ma nòma in gìir de castáa ‘na quai fòia

 

da fáa li guéri al ghe scaparìs la òia,

e magari vargüu còn scià la mèla,

i podarìs taiáach-ià òl so margnach!

'l ghè nè amò

 

Vocabolo random

quarantèna

(quarantèni), s.f.

quarantina, circa quaranta; quarantena, periodo di isolamento per il pericolo di contagio – MO

Favole

'L bṍö e la scigàla

IL BUE E LA CICALA

'L BÖÖ E LA SCIGÀLA 

´Ntáat-ca ´l bṍö l’era réet a aràa ´l càap, pòoch lóntáa la scigàla l’era réet a cantàa quànca de cólp la pianta-iló par dìc al bṍö:

''Te àret àa màal; oibò. Varda varda, te fàc' 'n sólch tüt stòrt.''

´L bṍö, stràch e süáat, 'l òlsa la cràpa e 'l ghà respondǜt en manéra sotegnüda:

<< Cóma te fàc' a capìi chè ari stòrt ? >>

'' Parché li òtri rödàni iè tüti rìci.''

<< Ciarlüna te doarisèt savìi chè dòpo avìi aráat 'n càap 'ntréech 'n sbàglio lengéer se dóarìs facilmèet perdunàl; ma già ti te sée bùna nóma de cantàa e tè laóret mài.>>

Móràl dela faola: L'è fàcel fàch sǜ la cùcola ai òtri e mài fàa negót.

 

'l ghè nè amò

Proèrbi

Àn besèst àn fünèst

Anno bisesto anno funesto

se üsa dìi

Esclamaziù



 

 

Vócabol

Filónga

Filo d'erba
Stori da pòoch

Par fàs conós da l'órs...

Per farsi riconoscere dall'orso ...

Par fàs conós da l'órs al sarà mei ol campanilìi, la brónza o zampógn del 4 ?

- campanilìi par l'órs 'l pó fàch pensàa a 'na caòra e al ghè vée sübèt la saliva 'n bùca;

- la bróza l'è bùu de ciapala coma ol riciàm par la mèsa e 'l völ 'ndàa a idìi chi ca lè ol preòst;

- mei de tüc' 'l zampógn del 4, iscé al ghè vée 'n méet chèla olta ité ala Piana col tòr con scià 'n trügn

l'órs el tòr dèla Piana de Caiol  <--  clicca