dall' Italiano al Dialetto Bośàc'
Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.
I póm dè Źapèl
I póm dè Źapèl
<<Poorèt chèl üsèl nàsüut èn catìva vàl >>
Cuminci iscé parché l'è davéra 'na vàl dè miséria, e Źapèl l'era a pegio; 'n magènch smentegàat dal Signóor.
Ò dìc' l'era parché adès l'eśìst nóma par via dè quai bàiti rèstadi en péni, 'l rèst l'è tüt derocàat, l'è stàc' maiàat dal bósch.
Quànca gióanotèl 'ndàvi iló, 'nséma al mè pà coli vàchi, al ghera ca gnàa l'acqua da bìif, e sé la ghera l'era ségn ca l'eva pioüut 'mbèlpóo.
'Ngivinèi del Bosàgia
La montàgna
La montagna
La montàgna
Al pàr ca'l tàs la montàgna
ma ogni tàat la caràgna,
e nùu, del cambiamèet,
'n völ dàch la cólpa al tèep.
Ma chi fiüm gròs
iè i söo lagrimù,
ca tròp spès i và adòs
a li cà gió 'nfont al tiradù.
Orami da parlee l'è restàda
e 'npóo tüta l'è franàda,
pǜ negüu ai fa 'n pàs
par fàa sǜ 'n müur de sàs.
Ià lagac' i véc' pastóor
murìi da parlóor,
e li föi ai rèma ca pǜ,
iscè de acqua li se 'mpiòmba sǜ.
Al se fà 'na diga
ca la se ròmp sènsa fadiga,
tüt 'nsèma co'la tèera al partìs
e gió al piàa adòs a vargòt 'l finìs.
A i tòrènc' iè piée,
al crès sǜ de tüt a cuminciaa dai pée,
e nóma dòpo 'n quai lǜt
se provét a nètàa sǜ tüt.
Li vàchi la pastüra ià dè maiàa,
amò lasǜ ma de tornàa;
se me cüràa la montàgna,
'mpóo tüc' a'n ghè guadàgna.
mèt ensèm
v. tr.
assemblare, aggregare
Ól cèrf la leòr e l'aśen
Il cervo la lepre e l'asino
Ól cèrf la leòr e l' aśen
´N cèrf con en frónt dùu béi còrègn ramificac', 'ndàva a paséc' ité par ´l bósch.
Lè pasàat da iló ´na leòr e la sè fermàda a vardàa fìs ol cèrf.
Ilùra ,´ntáat ca la saltelava, là se fàcia inàaz e ´l là dìc':
"Varda ´n póo chiló, sóo ca àa mi´n bèl cervàt, l'è abòt ca 'ndrizzi sǜ li mei óregi e l'è cóma sé gharés sǜ i corègn cóma i töo ."
N'asen ca 'l pascolàva iló aprṍf, pèna la sintìit chèl ca la ghà dìc' la leòr, ´mbrinsiùnàat là ósàat:
" Varda ti, te ghée rèśù ! Nùu ´n sè tǜc’ trìi dèla stèsa ràzza, mi ól cèrf e ti leòr"
´L cèrf là vardàat i dùu con compasiù e disprèz e pó là cuntinuáat a caminàa par ´l bósch.
Móràl dèla fàola: Varda e pàsa e cürèt ca de lóor ca iè nóma dei sbrufù.
La meravèja
La meraviglia si ferma sulla porta dell’uscio
oppure
La meraviglia esce dalla porta e rientra dalla finestra