Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

Quànca le nasüut la tèra

QUÀNCA LE NASÜUT LA TÈRA 

Apèna nasüda la Tèra l'era tüta maltraciansèm, ghèra tròp róbi ca li vava ca bée.

Per giüstàla 'n póo gh'è vulüut chèl ca gh'è vulüut, tàata fadìga.

Li cà fàci de sàs par stàa d'itè e reparàs dal fréc’ e dal órs li mancàva amò.

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Poesii

Preghiéra al Belusca

Preghiera a Berlusconi

PREGHIÉRA AL BERLUSCA

Càar òl mè Silvi, ‘na preghéra óli fàt:

la mè vée fó dal cóor, ‘ntàat ca fòrt al bàt;

ti ca de sucür te sarée èn Paradìis sistemàat

parchè a la glòria èn tèra òl Milan te portàat:

 

te preghi, ciàma sü òl tò amìis iscé càar,

chèl ca ‘nsèma se ‘ndac’ al màar,

òl Màar Nigro, sóta ‘na tènda còma dùu póoréc’,

‘n dèl sach a pélo, a patìi sìit, fàm e fréc!

 

Chèl amìis ca  gnàa li guéri l’è bùu da fàa,

tròp de cóor, còn n’òtro nóm i-è ól ciamàa;

chèl ca al gà ‘ntóren nòma ministri ca i l’è contèsta,

ma lüu l’è ca bùu gnàa da baiàch … e mal al ghe rèsta!

 

Chèl ca sa n’òtro al völ fàch ‘na lista cuntraria,

par li eleziù èn de chèla tèra iscé libertaria,

sübet ‘na bèla vacansa èn Siberia la ghè vée regalada,

albergo con defó mìla stèli, sàuna ‘ndèla nìif gelada!

 

Te vèedet còma èn tèra al trebüla, póorèt,

(àa ‘l Navalny al ghè mancàat, pòor angiolèt:

al ghè öleua bée còma a ‘n fiöl !)

… e ilùra, vén gió debòt a töl …

 

E prüma amò, l’òtro amìis, ‘ntàat ca ‘l vulava

de l’aeroplano l’elica la ghè sè fermava;

pòro Prigozhin, l’era èn tòc de pàa:

òl tò sòci, al piàisc dì e nòc’ coma èn càa!

 

Te preghi, Silvi, l’è tròp grant òl so calvàri:

màndech gió n’ascensóor a fòrma de urinàri,

e quanca l’è ruàat a metà de la scalada,

urìsech òl fónt còma ‘na finèstra sbarlatada:

 

… sa l’és da ruàa giò a gambi larghi sura èn pilù,

alàto me piaigiarà, pó ‘n sé ‘n farà ‘na resù!

'l ghè nè amò

 

Vocabolo random

préda

(prédi), s.f.

cote, pietra affusolata utilizzata per affilare la falce che il contadino tiene nel “codèr”, appeso nella parte posteriore della cintola

Favole

Ol lambaròt el fìl de òor

Il lombrico e il filo d'oro

Ol lambaròt e ol fìl de òor

'l coràgio dè siguìi i própi sógn e dè esploràa 'l mónt.

Al ghera 'na òlta 'n lambaròt dè nóm Lǜis ca'l vìveva 'n d'èn bósch sóta deli fréschi fói dè nisciolèer.
Ol Lǜis l'era 'n lambaròt curióos e speciàal e 'l scavava 'ndèla tèera dapartǜt. 
'Na nòc’ lè 'ndacdefó dal teré par vardàa li stéli 'ndèl cél e al 'na vist üna 'mbèlpóo-bèla a dàgió. 
Sǜbet 'l Lǜis là tiratfò 'n s-cès: "sóo stüf dè dì tǜc' stès, ölarìsi vìif 'na vèntüra divèrsa dal sòlet".
'L dì dòpo 'ntàat ca'l scavava 'ndèl teré, là truàat 'n fìl dè òor ca'l lüśìva.
L'era iscé contèet e stüpìit ca là decìdüut dè 'ndàchréet par idìi 'nghée ca'l ruava. 
"Che ròba 'l ghè sarà réet a stò fìl d'òor? Ghóo pròpi dè scùprìl!" là pensàat 'l Lǜis.
Là cuminciàat a rampègàa par rùàa sùra la tèera par siguìi 'l fìl dè òor ité par 'l bósch, i pràac’ e àach 'ndèna rógia bèlebée frésca. Ol fìl dè òor al finiva mài.
Lè stacia 'na vèntüra ecitànt da mài smentegàa. 
Ol Lǜis là 'ncuntràat taac' animàai cóma li lümàghi, grìi, 'n paù 'mbèlpóo-bèl, coloràat e àa 'na sciguèta.
'Nòtro lambaròt 'l ghà regalàat aretüra di balii de zéneor gròs e bùu bunènti ca i ghà dàc' fòrsa par cuntinuàa 'l sò viàc’ ca l'era amò lónch.
Dòpo mìis dè speriènsi straordinari, 'l Lǜis là vist ca 'l fìl dè òor 'l finiva pròpi defò de lǜs dè 'na végia maśù bandunàda. 
Ol lambaròt la picàat la pòrta e sǜbet 'na fata la ghà urìit.
La fata l'era òlta bèla e la sè fàcia idìi davéra coòntèta dè idìi ol Lǜis. 
Con tàata sòrpresa la fata là ghà spiegàat al Lǜis ca ol fìl dè òor l'era 'n regàl ca lée la gheva fàc' par premiàa ol sò coràgio e la sùa òia dè aventuri. 
"Öla!, che bèl, grazia, te fàc' bée!" là dìc' ol Lǜis con 'n grànt surìis. 
Ol lambaròt al se rendüut cǜnt, ca'l bèl viàc’ ca l'eva fàc', l'era tǜt mèret sò, par vès curióos e dol sò coràgio.
L'importa ca quàat ca sè pìscen: sà 'n ghà 'l coràgio dè siguìi i nòś sógn e dè sploràa 'l mónt, 'n pö scùprìi róbi bèli bèlenti.
Iscé ol Lǜis lè tornàat àla sùa cà 'ndèl bósch contèet e sódisfàc' dèla sùa grànda vèntüra.

'l ghè nè amò

Proèrbi

Aóst quànca l’è gió òl sùul l’è fósch.

Ad agosto quando tramonta il sole è fosco

Vócabol

Cuscrìt

Coscritto
Stòri

Mercant de Vares

I mercanc’ de Vares ai crumpa a ot e i vent a sees, chi del Varesot ai crumpa a sees e i vent a ot