Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

Stori 'nventàdi da véra

La prùma le chèsta

Ntàat ca di rèdès e dèli s-ciàti li giügava col tioltàól e ai grignàva tüc' cóntéec', se sintiva da lontàa a bagiàa 'n càa e 'n'òtro al càinava.

Le stàc 'n canaiüsc ca 'l ghéva tiràat 'n sàs al póor cagnìi, ma 'n matél, ca'l là idüut, al ghà óśàat réet sübèt, e quanca l'è ruàat ilò apröof al ghà baiàat réet belebée e a la fìi al ghà dic':

"Fàl pò ca pü parchè 'notra òlta te cütizi dal bùu".

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Poesii

Poeśìa speransósa

Poesia speranzosa

POEŚÌA SPERANSÓSA

Cip, cip, cip … còme puìi i cipolàva,

sentàac' su ‘ndèla scésa de Bricéra, al sùul,

tüso róndeni de somartìi prónti al vùul,

‘na malga de rèdes ca i smorosàva!

 

Adèss l’è ṍit òl magènc de Bricéra:

còme èn bùf òl tèep l’è pasàat,

i rèdes iè crèsuc’, òl vùl ià ciapàat,

l’è restada bióta tüta la ringhiéra!

 

Ma nùu ca m’gha fidǜcia scunfinàda

‘ndèl nòś paées e ‘ndéli sói radìis

me préga ca debòt al végni òl mìis

ca ògni puìi al tórnes a la sùa gnàda,

 

còma sempri li fà li rondèni graziósi

ca li travèrsa òl mónt de somartìi

ma li comparìs amó de prümauéra …

 

… e nùu tǜc i dì me specia la curiéra

ca ‘nréet la pòrtes i nòs béi margnufìi,

parché àa li scéspedi de lóor i-è golósi !

 

Vocabolo random

còcia

agg.

cotta | vignin, ca l’è còcia = venite (a tavola) che è cotta

Favole

Ol lüf e l'agnèl

Il lupo e l'agnello

ÒL LÙF E L’AGNÈL

Réet a la riva del Dnèpr a bìif l’è ruàat

su sùra èn lupàsc da la Rùsia scapàat

e de la gió èn pòro agnilìi mòrt da la sìit

ca de l’Ucraìna, da atóor, capo l’era finìit.

 

Òl lupàsc sùbet ‘na scǜsa l’ha cercàat:

parchè ti la mia acqua te me ‘ntorbolàat?

E l’agnèl, tǜt strimìit: ma scùsem bée,

coma al pó dass sa bivi l’acqua dai töo pée?

 

La quistiù l’era trop ciara e evidènta,

ma òl lùf ca l’era usàat a dìi pàa a la pulènta

sènsa ca nugùu di sói i ris-ciava da cuntradìl:

ti te mée strogiàat l’acqua còl tò pìl!

 

E sùbet l’ha cuminciàat a sparàa bómbi,

de rèdes, femmi e vec’ a ‘mpinìi li tómbi:

iera tǜc’ ‘nfami travistìic’ da soldàat

tǜc’ criminai ca la sua acqua iéva ‘nvelenàat!

 

L’ha distrüt cà, géśi, teatri e botéghi,

parchè iera pieni de canù e motoseghi,

e sa tüt òl mont al dìs òl cuntrari …

l’è ‘na bala ca la val meno de n’urinari!

 

Proèrbi

A san Martìi, tǜta l’üa la divènta vìi.

A san Martino, ogni uva è vino.

se üsa dìi

Lée l’è d’initè e lüu l’è d’en fó

la moglie è della Moia e il marito è del Torchione

Vócabol

Cantù

Localita Cantone
Stòri

L’om sü la pipa

Tè idüut chèl om sü la pipa, co’la porta ‘n buca,’ n manega de capèl, ca ‘l cercava la cuntrada sü e giò par la galina, ca la fàava pügn gros coma öof?