Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

'L regióor agricóltóor

'L regióor agricóltóor

 

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Poesii

Li fói dè somartìi

Le foglie d'autunno

Li fói dè somartìi

La lüus dol sùul de travèers la sbròfa li dasi tüti gialdi di làres, 
iscé i pésc coi sóo ràm verc' i rèsta i padrù dèla paghèra,
 ilò a specià de 'mpinìs de nìif amò 'n bòt.

A ol pastóor là scià lìor de portàa a bàita lültem ràas de dasöl,
par fà pòsàa püsé bée li vàchi quanca iè bütadi gió sura 'l sòl dèla stàla,
a rümiàa ol bucù dè èrba maiadascià dal dì 'ndèl pràat ormai tüt cünsümàat.

Le sègn ca 'nòtro àn lè réet a finìi, entàat al par fìna truà pàas a chèl póor óm, 
dopo ca la tràc' gió ol campàc' par 'ndà ité èn ca a trigàs, 
dènàaz al bicéer con 'mpóo de vìi pena fac' fò dal fiàsch par bìen 'n tràc'.

'Ntàat cal òlsa ol bicéer s'ghé sè vìt li rughi sü la front, 
li pàr scavadi dai déec de 'na ràsega 'nzernada, 
fondi coma li fadighi pasadi èn tüc' i sóo àgn.

'L par fìna de idìi i öc' ràas de lagrimi, 
magare al pensa a chèl ca la pasàat 'ndì sóo àgn,
al ghè par dè vì pèers tüti li fói coma li pianti dè sómartìi.

Orési ca'l födés noma ol füm 'ndi öc',
dè chìli dói tapi ca iè réet a smursciunàa,
sensa fiàma ité 'ndèl fùglàa.

 

'l ghè nè amò

 

Vocabolo random

vìdola

s.f.

convolvolo (vedere “ìdola”)

Favole

Ol fùlèt

Il folletto

Li mai vìst ol fulèt? 

Mi l'ò idǜut 'l fulèt, 'n sera 'ndèl bósch a taiàa légna mi 'l Toni di Ciapèla  e 'l poor Mènec di Strecia.  
L'era scià sìra e 'n sera réet a tornàa a baita, quànca 'l Mènec 'l se mèt a grignàa: 
"Ehi, chée ca´l ghè fòiló?"                                                      
Me varda e 'n vìt aprṍöf àla stràda, 'ncrusciulù sùra 'n sàs 'n umìi pìscen, n'eserìi tǜt rós con scià 'n matùchìi de pèza àa chèl tǜt rós.                                                          
Al me vardava e'l grignàva, pò 'l se mès a cór trà li piànti, 'n póo 'ndàva e 'n póo 'l tornàva, l'era śvèlt cóma 'n somèlegh.
Dòpo quai atèm l'è 'ndàc' ià dol tǜt.
Ol diréet 'n sè 'ndàc' a cüntagla al preòst ca lè ignüut a binidìi ol pòst.

 

Li strìi 

Proèrbi

A san lorénz (10/8) pinciaröl a cent a cent.

A san Lorenzo si vedono maturare gli acini dell’uva a cento a cento

se üsa dìi

'Ndáa a l’ària fina

andare in montagna

Vócabol

Machinèta

Macchinetta
Stòri

Ocio

L’ava la gha dic’ a Pierino da ‘ndàa a la butega a crumpàa 'n chilo de macarù. Pierino,’ntàat ca'l caminava, al cuntinuava a ripèt:

-‘N chilo de macarù, 'n chilo de macarù…..

A ‘n certo punto al s’è scapüsciat, l’è dac’ giò e l’a dic:

-ocio

L’è levàat sü e l’a cuntinuat a dii:

-‘n chilo de ocio, ‘n chilo de ocio….

Quanca l’è ruat a la butega al gha dic' al boteghèer:

-Dam 'n chilo de ocio

-Ma va la macarù.

-Ah  se, olevi 'n chilo de macarù