dall' Italiano al Dialetto Bośàc'
Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.
La rògia e la bradèla
LA RÓGIA E LA BRADÈLA
Tüti li cuntradi li gheva la sua fontana 'nghée se 'ndava a tö l'acqua coli sadeli e'l bàgiol par portali, chèsto prüma ca i meteves l'acqua 'n cà.
Apröof ali fontani al ghera ol sò lavatoi e l'acqua ca la sculava fò dala fontana la 'ndava giò 'ndèl lavatoi e dopo dal lavatoi la 'ndava giò 'ndèla rógia; ma prüma de fa sǜ ol lavatoi se meteva giò la bradèla ndèla rógia, sè 'mpozzava 'n pìt l'acqua con quai sàs e se l'avava i strasc 'ngiönögiadi giò 'ndèla bradèla.
La montàgna
La montagna
La montàgna
Al pàr ca'l tàs la montàgna
ma ogni tàat la caràgna,
e nùu, del cambiamèet,
'n völ dàch la cólpa al tèep.
Ma chi fiüm gròs
iè i söo lagrimù,
ca tròp spès i và adòs
a li cà gió 'nfont al tiradù.
Orami da parlee l'è restàda
e 'npóo tüta l'è franàda,
pǜ negüu ai fa 'n pàs
par fàa sǜ 'n müur de sàs.
Ià lagac' i véc' pastóor
murìi da parlóor,
e li föi ai rèma ca pǜ,
iscè de acqua li se 'mpiòmba sǜ.
Al se fà 'na diga
ca la se ròmp sènsa fadiga,
tüt 'nsèma co'la tèera al partìs
e gió al piàa adòs a vargòt 'l finìs.
A i tòrènc' iè piée,
al crès sǜ de tüt a cuminciaa dai pée,
e nóma dòpo 'n quai lǜt
se provét a nètàa sǜ tüt.
Li vàchi la pastüra ià dè maiàa,
amò lasǜ ma de tornàa;
se me cüràa la montàgna,
'mpóo tüc' a'n ghè guadàgna.
sànguis
s.m.
panino imbottito
'L bṍö e la scigàla
IL BUE E LA CICALA
'L BÖÖ E LA SCIGÀLA
´Ntáat-ca ´l bṍö l’era réet a aràa ´l càap, pòoch lóntáa la scigàla l’era réet a cantàa quànca de cólp la pianta-iló par dìc al bṍö:
''Te àret àa màal; oibò. Varda varda, te fàc' 'n sólch tüt stòrt.''
´L bṍö, stràch e süáat, 'l òlsa la cràpa e 'l ghà respondǜt en manéra sotegnüda:
<< Cóma te fàc' a capìi chè ari stòrt ? >>
'' Parché li òtri rödàni iè tüti rìci.''
<< Ciarlüna te doarisèt savìi chè dòpo avìi aráat 'n càap 'ntréech 'n sbàglio lengéer se dóarìs facilmèet perdunàl; ma già ti te sée bùna nóma de cantàa e tè laóret mài.>>
Móràl dela faola: L'è fàcel fàch sǜ la cùcola ai òtri e mài fàa negót.
La Ghelfa
Al fioca a la montagna, la niif la tuca gió,’l se maridàat la Ghefa, l’a töc’ en montagnù, i a fac’ pulenta e macarù