Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

Ól bàit dal làc'

ÓL BÀIT DAL LÀC’ 

‘nòtra rèsǜ parche la rógia la podeva ca restà sücia, l’era ca la sua acqua la sirviva par tignii frèsc ol làc’ 'n de li colderi.

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Quiz

Rebus

1 -     2 -    3 -    4 -    5 -    6 -    7 -    8 -    9 -    10 -    11 -    12 -    13 -    14 -    15 -    16 -    17 -         SLOLUZIONI 
Poesii

Ol scosáal dèla nòna

IL GREMBIULE (PARAGREMBO) DELLA NONNA

ÓL SCOSÁAL DÈLA NÒNA

Ol scosáal de la nòna l’era n’istituziù,

tüti a-i le portava, sènsa fáa eceziù:

al fava mila servizi, mila mèrec’ al ghéva,

gnáa da la fèsta, fan a meno ‘spodeva!

 

Prüm de tüt la vistina al riparava,

ca sóta de lüü quatada la stava,

‘mpǜ al ghéva ‘na bèla scarsèla,

‘ndùa mèt-gió ol panèt e la mèla;

 

Al sirviva da guant par ciapáa en máa

‘na padèla scotèta, da sùra ol fugláa,

e quai bòt par sügac-gió a ‘n rèdes i gutulù

quancà ‘l se fava ciapáa da la pasiù,

 

ù netàc-gió ol müsìi stróc e süáat,

parché senò la mama la garìs baiáat …

(… al gheva a ‘n’anèma delicada

‘sto tochèl de stofa en vita ligada!);

 

ù fai giügà a Momòo cèt!

col scosáal sül müs, töö e rimèt,

ù piacai sa en forèst al ruàva,

col quatàch sóta la facìna spàva.

 

Ma tüc’ i dì al regalava ‘na nuvità,

'n rimedi sücüur par ogni necessità:

al sirviva par tó-fó i ööf da la gnada,

e portai a cà sènsa fáa ‘na fritada,

 

o spostáa i puìi de sciüta, pèna sgüsciáac’,

par salvai da la rabbia dei gai spodestáac’!

(… al ghè voleva bée a ogni animáal

‘stò pöor, modèst, ǜmel scosáal !)

 

E, ‘nsèma, al fava sirvizi da cistìi

par portáa a cà verzi, pòmates e züchìi;

par remáa póm e pir sóta la pianta crodáac’,

dac’ gió prüma ca tüc’ a-i fóss marüdáac’.

 

En pǜ, quant ca ‘l frec’ al ruava

par la legna dèl fööc, da cavàgn al fava,

ma áa da bufèt, par la brasa ravivàa

sa la fiàma l’era smòrsa 'n dèl fugláa.

 

Con en colpèt da piàch, sènsa fàs notáa,

ol tàol al puliva sa ‘l Preòst ù ‘l Capeláa,

a-i ruava, a l’impruvisa, la cà a binidìi,

con la scüsa de tastáa 'n gót dèl nòs vìi !

 

Ma i scosài de li nóni, ligáac’ scià par mèz,

iè pasáac’ de moda urmai da ‘n gran pèz,

parché li nóni moderni, stém a sintìi,

iè quasi sempre tacadi … al telefunìi !

 

Vedi anche qui 

Vocabolo random

gòba

(gòbi), s.f. e agg.

gobba – MO

Favole

'L bṍö e la scigàla

IL BUE E LA CICALA

'L BÖÖ E LA SCIGÀLA 

´Ntáat-ca ´l bṍö l’era réet a aràa ´l càap, pòoch lóntáa la scigàla l’era réet a cantàa quànca de cólp la pianta-iló par dìc al bṍö:

''Te àret àa màal; oibò. Varda varda, te fàc' 'n sólch tüt stòrt.''

´L bṍö, stràch e süáat, 'l òlsa la cràpa e 'l ghà respondǜt en manéra sotegnüda:

<< Cóma te fàc' a capìi chè ari stòrt ? >>

'' Parché li òtri rödàni iè tüti rìci.''

<< Ciarlüna te doarisèt savìi chè dòpo avìi aráat 'n càap 'ntréech 'n sbàglio lengéer se dóarìs facilmèet perdunàl; ma già ti te sée bùna nóma de cantàa e tè laóret mài.>>

Móràl dela faola: L'è fàcel fàch sǜ la cùcola ai òtri e mài fàa negót.

 

'l ghè nè amò

Proèrbi

L’è cóma ‘n cuèrc’ cal va...

E’ come un coperchio che va bene su tutte le pentole

se üsa dìi

Varda che smagia...

guarda che macchia, becca cornacchia!

un comunissimo giochetto infantile consistente nell'indicare a qualcuno una macchia immaginaria sul petto e toccargli di scatto la punta del naso con il dito, non appena costui abbassa il capo per guardare.

Vócabol

Gianèta

Bastone con manico ricurvo
Stòri

Ndeli maśù

Sti agn, quanca'l ghera cáach gnè la televisiù gnè la radio, dopo scena, la gèet ai se truava ’ndeli maśù al còlt è li femni ntáat ca li filava li cüntava sü li stori.

maśù / stàla = stalla  - stalù = grande stalla

la ghè àa 'mpóo püsé longa