dall' Italiano al Dialetto Bośàc'
Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.
Poesia... chè magia
Poesia che magia
POESIA ....CHÈ MAGÌA!
Scrìif poésìi al tè fa ca ignìi sciór,
gnè còma èn pascià gné còma n’evasór:
“carmina non dant panem” i diséva i Latìi,
… e òl poéta Orazio l’era ca ‘n matuchìi!
Però, àa sa l’è véra ‘sta lége de natüra,
mi ca la pinsiù la ciapi de giusta musüra,
me ‘n freghi e sa ‘l me vée èn mèet ‘na matocada
sùbet ciapi scià la pèna “compiuterizzada”!
Parché àa sa de sòldi ‘l te ‘n vée ca ‘n scarsèla,
sa te ghée la furtùna da fa-giò ‘na stòria bèla,
al pó sucédet còme a mì, èn dì al marcàat:
“Ma ti te sée chèl ca la póesia l’à publicàat
su Fesbuc ? Ma còma te sée brào e grant e bèl,
e ‘nteligènt, e càar, e dùls, e de bontà ‘n modèl”
… ca ti te rèstet a bùca vèerta, sénsa fiàat:
“Te pènset: ma chèl ca aróo cumbinàat?”
Sùbet dòpo, però, tùso de Fédro la rana,
te cumìncet a sgunfias còma ‘na damigiana,
la vanegglòria e la pansa li fa a gara a strabordàa
(… sperém, còma la rana, da miga sciopàà…):
te càminet mèz metro sùra la tèra, còma ‘n Sant:
e te pènset … de la mia famiglia sóo própi ‘l vant!
Fórsi àn ‘n quai miràcol ghe la fóo a fàa,
de chìi che fa ignìi smòrt àa ‘l Dóm de Milàa!
E sùbet dopo i mè farà uidìi àa ‘n talevisiù:
“Ecco chèl bèl Bòsac’ che sta al Tursciù,
còi cavéi fùlc e li gambi come pai de ‘na vigna” 1)
… e guai a chi de ótri ca sóta i baff i grigna!
… ma nòò, tranquìi, mi vè perduni tüc’,
béi e brüc’;
àa sa, ‘ntàat ca m’arée aplaudìit,
de sucùur pensarée: l’è própi rebambìit!
NOTE
1) Pai de ‘na vigna: lonch e rìc
carógna
s.f. e s.m.
carogna, corpo di animale morto; persona cattiva | te sée ‘na (en) carógna = sei una persona perfida e cattiva
Ol lüf e l'agnèl
Il lupo e l'agnello
ÒL LÙF E L’AGNÈL
Réet a la riva del Dnèpr a bìif l’è ruàat
su sùra èn lupàsc da la Rùsia scapàat
e de la gió èn pòro agnilìi mòrt da la sìit
ca de l’Ucraìna, da atóor, capo l’era finìit.
Òl lupàsc sùbet ‘na scǜsa l’ha cercàat:
parchè ti la mia acqua te me ‘ntorbolàat?
E l’agnèl, tǜt strimìit: ma scùsem bée,
coma al pó dass sa bivi l’acqua dai töo pée?
La quistiù l’era trop ciara e evidènta,
ma òl lùf ca l’era usàat a dìi pàa a la pulènta
sènsa ca nugùu di sói i ris-ciava da cuntradìl:
ti te mée strogiàat l’acqua còl tò pìl!
E sùbet l’ha cuminciàat a sparàa bómbi,
de rèdes, femmi e vec’ a ‘mpinìi li tómbi:
iera tǜc’ ‘nfami travistìic’ da soldàat
tǜc’ criminai ca la sua acqua iéva ‘nvelenàat!
L’ha distrüt cà, géśi, teatri e botéghi,
parchè iera pieni de canù e motoseghi,
e sa tüt òl mont al dìs òl cuntrari …
l’è ‘na bala ca la val meno de n’urinari!
Se al piöf ‘l dì de sant’Ana...
Se piove il giorno di sant'Anna piove un mese e una settimana
Felice Fossati
I operari del Fosati ai diseva:
-Siamo felici forsati
Quant ca i a seràat su ol stabilimènt i a dic’:
-Òl Felice a föra da fàa sü Toni l’è 'ndàc’ en faliment
