Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

Scrivi vargót de chèl ca 'l me vèe en mèet

Scrivi vargót de chèl ca 'l me vèe en mèet

Scrìif en dialèt l'è ca 'na ròba pròpi fàcela, sopratüt par via de cóme mèt i acént.

Öi pruàa stès, a idìi chèl ca ghe rui a fàa, pròpri isciè cóma sa fodès réet a parlàa con vargüu.

Già, col dialèt pös ca mètes réet a cünta sǜ de ipod o de ADSL o de ròbi tecnològichi, 'l vée méi tirà fò chèl ca se regòrda de'n bòt, de quànca as'era gióen e deli ròbi ca se ghèva ilùra.

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Poesii

La lüna lè ca 'na formagia

LA LUNA NON È UNA FORMA DI FORMAGGIO

LA LÜNA LÈ CA ‘NA FORMAGIA

La lüna lè ca ‘na formagia; 1)

tignifol a mèet , paesàa d’Albosagia:

chèl ca sintìi en televisiù,

l’è noma paroli de ‘n gran striù!

Vardée ca li lüganéghi li fa màal,

sopratüt sa ‘n maiée en quintàal;

sènsa parlàa di cudighìi … :

i-è pòoch meno che asasìi!

 

Rost, less e biancostàat,

chi ne üsa, ai se mai salvàat!

Chèst i-à dic’ de Ginevra i profesurù, 2)

che stüdia la salüt de la popolaziù!

 

I-à ripetüut chi de Bruxel: 3)

maiée cagnù ca i vè fa bèl! 4)

Ansi, sa maiée anca saiòc’, 5)

starée bée da ‘l dì e de nòc’!

 

Ma forse a-i ghéva rèsù i nòs de ‘n bòt: 6)

tròp, al fa màal anca ‘l pancòt!

E ilura mi ca sӧo 'n póor Bosàc’,

mangi carna e po’ anca formàc’!

Albosaggia, Novembre 2015 Paolo Piani

NOTE

1) L’è ca: non è

2) L'Organizzazione mondiale della sanità (OMS) , Agenzia speciale dell'ONU per la salute, è stata fondata il 22 luglio 1946 ed entrata in vigore il 7 aprile 1948 con sede a Ginevra.

3) Insetti e larve in tavola: primo via libera dall’Europa – ottobre 2015

4) Cagnù: larve

5) Saioc’: cavallette

6) i nos de ‘n bot: i nostri di una volta, i nostri avi, le persone anziane

Vocabolo random

gót

s.m.

goccio

Favole

Ol lüf e l'agnèl

Il lupo e l'agnello

ÒL LÙF E L’AGNÈL

Réet a la riva del Dnèpr a bìif l’è ruàat

su sùra èn lupàsc da la Rùsia scapàat

e de la gió èn pòro agnilìi mòrt da la sìit

ca de l’Ucraìna, da atóor, capo l’era finìit.

 

Òl lupàsc sùbet ‘na scǜsa l’ha cercàat:

parchè ti la mia acqua te me ‘ntorbolàat?

E l’agnèl, tǜt strimìit: ma scùsem bée,

coma al pó dass sa bivi l’acqua dai töo pée?

 

La quistiù l’era trop ciara e evidènta,

ma òl lùf ca l’era usàat a dìi pàa a la pulènta

sènsa ca nugùu di sói i ris-ciava da cuntradìl:

ti te mée strogiàat l’acqua còl tò pìl!

 

E sùbet l’ha cuminciàat a sparàa bómbi,

de rèdes, femmi e vec’ a ‘mpinìi li tómbi:

iera tǜc’ ‘nfami travistìic’ da soldàat

tǜc’ criminai ca la sua acqua iéva ‘nvelenàat!

 

L’ha distrüt cà, géśi, teatri e botéghi,

parchè iera pieni de canù e motoseghi,

e sa tüt òl mont al dìs òl cuntrari …

l’è ‘na bala ca la val meno de n’urinari!

 

Proèrbi

La meravèja

La meraviglia si ferma sulla porta dell’uscio

oppure

La meraviglia esce dalla porta e rientra dalla finestra

se üsa dìi

Famm cà stàa 'n angósa

non farmi stare in ansia, angoscia

angoscia = angósa 
ansia = angósa 
brama = angósa 
ingordigia = angósa

anche un male lancinante può dare "angosa"
tipo quando si pesta un gomito o il mignolo di un piede

 

Vócabol

Fasaröl

Fascia circolare di legno
Stòri

Brüsa de Sóndel

Òl Brüsa de Sondal l’è ‘ndac’ a Milàa e l’a ciapàat ol tram par 'ndàa en dua ca l’eva da ndàa.

Su 'ndèl tram, ‘n om deret a lüu al gha incendiàat la giaca e tüc’ ai osava:

-al brüsa!, al brüsa!

E lüu al pensava:

-Chiló a Milàa ai me cognóss tüc’