Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

Li pózzi

Li pózzi

Ol pentimèet, cal me compàgna par vìi smentegàat par tròp tèep stì pòsc', 'l me 'mpidìs dè partecipàa ali funsiù dèla domènega ca se cunsüma èn löoch quànca li bàiti, mèsi apòst cóma sa'l födés 'n preśépi, li se 'mpinìs dè vìta.

Scünti i mée eróor 'ndèl confesiónàal dè màma natüra; a l'umbrìa deli piànti dè colèr.

'L nisciolèer l'è l' tósch ca se trua èn móntàgna ca'l soporta ca òtri sòta de l'ùu; negǜna òtra pianta la ghè tée a stach aprṍof.

Sóta li sṍi bròchi lè dificèl truàa 'na vegetaziù ca la vée sü forta.

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Quiz

Rebus

1 -     2 -    3 -    4 -    5 -    6 -    7 -    8 -    9 -    10 -    11 -    12 -    13 -    14 -    15 -    16 -    17 -         SLOLUZIONI 
Poesii

La fàm

La fame

QUÀNCA LA FAM LA GHÈ,

LA GAMBA LA TIRA ‘L PÈ

 

Òl mè sóser al cuntava-su a marènda

di sö tèep, ‘na stòria vera, tremènda

quànca la tucava gió propi gréva

e seva da rangiàs coma ‘spodéva!

 

L’è la stòria de quatro fradéi,

n’astáat réet a fée sǜ ‘l Campéi;

nòma la tèrsa i ghéva fàc’

e i scampava a pulènta e làc’;

 

però áa la farina l’eva scarsa

dopo ‘na stagiù dal sùul arsa,

sènsa ‘na góta i cáap a binidìi

dai prüm de Mars fina a Somartìi.

 

Chèl dì al pòor Tòni al ghè tucáat

da via-sǜ chèl disnáa disgraziáat:

òl coldarìi la mès sùra al föoch,

ma de farina ‘na braca èn tut òl löoch!

 

Quànca òl méesdì l’è sunáat,

‘ndèla basla la pulènta l’ha ‘mprunáat:

l’eva tròp pìscena, misèra, poorèta:

par ogni bùca, gnáa mezza fèta!

 

Al pòor Tòni ‘l ghe piaigéva i óc’:

la tiráat-gió li braghi sóta al gionóc’,

e sùbet ol cǜ sǜ la pulènta la pugiáat;

i fradéi i-à büut schivi … e lüü ‘l se ‘ntisáat!

 

NOTA: Quànca la fam la ghè, la gamba la tira òl pè (Proverbio di Albosaggia)

 

Vocabolo random

manìol

(maniói), agg.

maneggevole, di facile uso

Favole

'L bṍö e la scigàla

IL BUE E LA CICALA

'L BÖÖ E LA SCIGÀLA 

´Ntáat-ca ´l bṍö l’era réet a aràa ´l càap, pòoch lóntáa la scigàla l’era réet a cantàa quànca de cólp la pianta-iló par dìc al bṍö:

''Te àret àa màal; oibò. Varda varda, te fàc' 'n sólch tüt stòrt.''

´L bṍö, stràch e süáat, 'l òlsa la cràpa e 'l ghà respondǜt en manéra sotegnüda:

<< Cóma te fàc' a capìi chè ari stòrt ? >>

'' Parché li òtri rödàni iè tüti rìci.''

<< Ciarlüna te doarisèt savìi chè dòpo avìi aráat 'n càap 'ntréech 'n sbàglio lengéer se dóarìs facilmèet perdunàl; ma già ti te sée bùna nóma de cantàa e tè laóret mài.>>

Móràl dela faola: L'è fàcel fàch sǜ la cùcola ai òtri e mài fàa negót.

 

'l ghè nè amò

Proèrbi

Sa la póora gèet ...

Se la povera gente avesse le foglie tutti all'ombra saremmo

se üsa dìi

Té sé réet a 'nsommiàs?

ti stai sognando

Vócabol

Cuscrìt

Coscritto
Stòri

Ranzai

‘na femma de Puncera ntáat ca l’era reet a crumpàa i ranzai la ga dic’ al macelar:

-al me trati bèe ne scior, come ‘ncöo so ‘ngnüda a l’ann pasáat