dall' Italiano al Dialetto Bośàc'
Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.
L'acqua di magènch
L'acqua di magènch
Par nùu ridisìi, 'l bàgn dèla sitimana àla póza, l'era 'l lṍöch 'nghée an pruava a 'ntònàa li nòsi óos.
Li óśadi, pǜ o méno 'ntonadi, li vigniva fó quànca 'l prǜm tochèl dè pèl 'l tucàva l'acqua gélta, iscé da pudìi capìi chìi ca i ghéva la óos püsè òlta.
Al duiva pasàas 'npóo de tèep prǜma dè ruàa a 'nsaunàas sóta i bràsc.
La montàgna
La montagna
La montàgna
Al pàr ca'l tàs la montàgna
ma ogni tàat la caràgna,
e nùu, del cambiamèet,
'n völ dàch la cólpa al tèep.
Ma chi fiüm gròs
iè i söo lagrimù,
ca tròp spès i và adòs
a li cà gió 'nfont al tiradù.
Orami da parlee l'è restàda
e 'npóo tüta l'è franàda,
pǜ negüu ai fa 'n pàs
par fàa sǜ 'n müur de sàs.
Ià lagac' i véc' pastóor
murìi da parlóor,
e li föi ai rèma ca pǜ,
iscè de acqua li se 'mpiòmba sǜ.
Al se fà 'na diga
ca la se ròmp sènsa fadiga,
tüt 'nsèma co'la tèera al partìs
e gió al piàa adòs a vargòt 'l finìs.
A i tòrènc' iè piée,
al crès sǜ de tüt a cuminciaa dai pée,
e nóma dòpo 'n quai lǜt
se provét a nètàa sǜ tüt.
Li vàchi la pastüra ià dè maiàa,
amò lasǜ ma de tornàa;
se me cüràa la montàgna,
'mpóo tüc' a'n ghè guadàgna.
materiàla
(materiàli), agg.
rozza, grossolana, maleducata, sgraziata
'L bṍö e la scigàla
IL BUE E LA CICALA
'L BÖÖ E LA SCIGÀLA
´Ntáat-ca ´l bṍö l’era réet a aràa ´l càap, pòoch lóntáa la scigàla l’era réet a cantàa quànca de cólp la pianta-iló par dìc al bṍö:
''Te àret àa màal; oibò. Varda varda, te fàc' 'n sólch tüt stòrt.''
´L bṍö, stràch e süáat, 'l òlsa la cràpa e 'l ghà respondǜt en manéra sotegnüda:
<< Cóma te fàc' a capìi chè ari stòrt ? >>
'' Parché li òtri rödàni iè tüti rìci.''
<< Ciarlüna te doarisèt savìi chè dòpo avìi aráat 'n càap 'ntréech 'n sbàglio lengéer se dóarìs facilmèet perdunàl; ma già ti te sée bùna nóma de cantàa e tè laóret mài.>>
Móràl dela faola: L'è fàcel fàch sǜ la cùcola ai òtri e mài fàa negót.
Le sórt cóma 'na tàpa
è sordo come un pezzo di legna - Nella foto ironia della sorte la "tapa" diventa un ausilio assieme all'altoparlante per favorire l'udito
Gri gri
Gri gri, ven fò dala tana, la tua mama la ta fac’en péer de scalfaroc’ de lana
E ‘l to pà l’e ‘ndàc en presù, parchè l’a robàat en graa de formentù.
