Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
Racconti

L'óm, l'èrba, el fèe e la vàca

L'óm, l'èrba, el fèe e la vàca

A pensàc' bée 'ngàris ca besógn de niènt òtro che laoràa la tèra par vif bée.

Ol sùul, l'acqua e pòoc de pü e la tèra, laoràda, la da i sòo früt.

vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Quiz

Rebus

1 -     2 -    3 -    4 -    5 -    6 -    7 -    8 -    9 -    10 -    11 -    12 -    13 -    14 -    15 -    16 -    17 -         SLOLUZIONI 
Poesii

Albósàgia bèla

Albosaggia bella

Albósàgia bèla

Ghè 'na tèra ca la se ciàma 

mia Albósàgia bèla,

varda 'n ciél e te vèdet 'na stèla,

al brìla l' Albóàagia bèla.                           

 

Ité par bósch e sentéer, 

a San Salvadù tè corévet, 

te pensavet ai tóo mestéer

ca sémpre tàat da fàa te ghévet.

 

Chiló se bàla e se canta

con alégria tánta,

tè pödet dìi chè lè 'na fèsta,

'na fèsta paeśàna.                                

 

Chèsta l'è la mia tèra,

magàri 'n póo spàvia 

ma chèsta l'è la nòsa tèra,

tèra dèl Bośàgia.                             

 

Te maièt fórmai,  làc’ e pulènta

e te bìet vìi bùu ca'l tè contènta,  

te cantèt e te bàlet cóma 'na stèla,

te sée al Bośàgia bèla.

 

Se giüga e se schèrsa ala sìra,

'ntàat ca li montàgni 'ntòren se mira;

chiló al ghè la vìta sàna, 

al pàr sèmpri 'na féra paeśàna.                     

 

Là sǜ en chèl bèl pòst 

te sentèt prüfüm dè fée d'aòst;

te vegnét chiló e pò ti te 'ndée

ma pò amò te tornarée. 

          

Chèsto l'è 'l mè paées,

gió 'ndèl gèrlo 'n gròs pées,

de fadighi e angosa,

lè la vita dèl Bósàgia nòsa.  

Ode ad Albosaggia

Canzone di Martino Angeloni "O mia Albosagia"

'l ghè nè amò

Vocabolo random

piscéna

(piscéni), agg.

piccola

Favole

Ól cèrf la leòr e l'aśen

Il cervo la lepre e l'asino

Ól cèrf la leòr e l' aśen 

´N cèrf con en frónt dùu béi còrègn ramificac', 'ndàva a paséc' ité par ´l bósch.

Lè pasàat da iló ´na leòr e la sè fermàda a vardàa fìs ol cèrf.

Ilùra ,´ntáat ca la saltelava, là se fàcia inàaz e ´l là dìc':

"Varda ´n póo chiló, sóo ca àa mi´n bèl cervàt, l'è abòt ca 'ndrizzi sǜ li mei óregi e l'è cóma sé gharés sǜ i corègn cóma i töo ."

N'asen ca 'l pascolàva iló aprṍf, pèna la sintìit chèl ca la ghà dìc' la leòr, ´mbrinsiùnàat là ósàat:

" Varda ti, te ghée rèśù ! Nùu ´n sè tǜc’ trìi dèla stèsa ràzza, mi ól cèrf e ti leòr"

´L cèrf là vardàat i dùu con compasiù e disprèz e pó là cuntinuáat a caminàa par ´l bósch.

Móràl dèla fàola: Varda e pàsa e cürèt ca de lóor ca iè nóma dei sbrufù.

 

'l ghè nè amò

Proèrbi

Aprìl gnáa ‘n fìl, a mac’...

A aprile non bisogno togliere gli abiti invernali, a maggio bisogna toglierli adagio adagio, a giugno si possono togliere a volontà

se üsa dìi

Varda che smagia...

guarda che macchia, becca cornacchia!

un comunissimo giochetto infantile consistente nell'indicare a qualcuno una macchia immaginaria sul petto e toccargli di scatto la punta del naso con il dito, non appena costui abbassa il capo per guardare.

Vócabol

Tavèl

Pezzo di asse
Stòri

Scarpulii

Scarpulii sota ‘n fighèr, tüt ol di a fa sü colsèr

A la sira gnàa ‘n quatrii

Quatro paladi al scarpulii