Dialèt Bośàc'

'l dialèt l'è la midiśìna
ca la fà bée par regordàs li róbi de 'n bòt

traduci

dall' Italiano al Dialetto Bośàc'


Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.

Consulta la guida

Scrivi qualcosa nel precedente box, clicca su TRADUCI, qui si visualizzerà la traduzione
vocabolario

italiano-dialetto / dialetto-italiano (guida)


Scrivi una parola nel precedente box, clicca su CERCA, qui si visualizzerà la traduzione
Poesii

Poesia... chè magia

Poesia che magia

POESIA ....CHÈ MAGÌA!

Scrìif poésìi al tè fa ca ignìi sciór,
gnè còma èn pascià gné còma n’evasór:
“carmina non dant panem” i diséva i Latìi,
… e òl poéta Orazio l’era ca ‘n matuchìi!

Però, àa sa l’è véra ‘sta lége de natüra,
mi ca la pinsiù la ciapi de giusta musüra,
me ‘n freghi e sa ‘l me vée èn mèet ‘na matocada
sùbet ciapi scià la pèna “compiuterizzada”!

Parché àa sa de sòldi ‘l te ‘n vée ca ‘n scarsèla,
sa te ghée la furtùna da fa-giò ‘na stòria bèla,
al pó sucédet còme a mì, èn dì al marcàat:
“Ma ti te sée chèl ca la póesia l’à publicàat

su Fesbuc ? Ma còma te sée brào e grant e bèl,
e ‘nteligènt, e càar, e dùls, e de bontà ‘n modèl”
… ca ti te rèstet a bùca vèerta, sénsa fiàat:
“Te pènset: ma chèl ca aróo cumbinàat?”

Sùbet dòpo, però, tùso de Fédro la rana,
te cumìncet a sgunfias còma ‘na damigiana,
la vanegglòria e la pansa li fa a gara a strabordàa
(… sperém, còma la rana, da miga sciopàà…):

te càminet mèz metro sùra la tèra, còma ‘n Sant:
e te pènset … de la mia famiglia sóo própi ‘l vant!
Fórsi àn ‘n quai miràcol ghe la fóo a fàa,
de chìi che fa ignìi smòrt àa ‘l Dóm de Milàa!

E sùbet dopo i mè farà uidìi àa ‘n talevisiù:
“Ecco chèl bèl Bòsac’ che sta al Tursciù,
còi cavéi fùlc e li gambi come pai de ‘na vigna” 1)
… e guai a chi de ótri ca sóta i baff i grigna!

… ma nòò, tranquìi, mi vè perduni tüc’,
béi e brüc’;
àa sa, ‘ntàat ca m’arée aplaudìit,
de sucùur pensarée: l’è própi rebambìit!

NOTE
1) Pai de ‘na vigna: lonch e rìc

'l ghè nè amò

Vocabolo random

carógna

s.f. e s.m.

carogna, corpo di animale morto; persona cattiva | te sée ‘na (en) carógna = sei una persona perfida e cattiva

Favole

Ol lüf e l'agnèl

Il lupo e l'agnello

ÒL LÙF E L’AGNÈL

Réet a la riva del Dnèpr a bìif l’è ruàat

su sùra èn lupàsc da la Rùsia scapàat

e de la gió èn pòro agnilìi mòrt da la sìit

ca de l’Ucraìna, da atóor, capo l’era finìit.

 

Òl lupàsc sùbet ‘na scǜsa l’ha cercàat:

parchè ti la mia acqua te me ‘ntorbolàat?

E l’agnèl, tǜt strimìit: ma scùsem bée,

coma al pó dass sa bivi l’acqua dai töo pée?

 

La quistiù l’era trop ciara e evidènta,

ma òl lùf ca l’era usàat a dìi pàa a la pulènta

sènsa ca nugùu di sói i ris-ciava da cuntradìl:

ti te mée strogiàat l’acqua còl tò pìl!

 

E sùbet l’ha cuminciàat a sparàa bómbi,

de rèdes, femmi e vec’ a ‘mpinìi li tómbi:

iera tǜc’ ‘nfami travistìic’ da soldàat

tǜc’ criminai ca la sua acqua iéva ‘nvelenàat!

 

L’ha distrüt cà, géśi, teatri e botéghi,

parchè iera pieni de canù e motoseghi,

e sa tüt òl mont al dìs òl cuntrari …

l’è ‘na bala ca la val meno de n’urinari!

 

Proèrbi

Se al piöf ‘l dì de sant’Ana...

Se piove il giorno di sant'Anna piove un mese e una settimana

se üsa dìi

Al ghé öl ca táat...

Non ci vuole molto per capire poco 

Vócabol

Dulsìi

Radice dolce
Stòri

Felice Fossati

I operari del Fosati ai diseva:

-Siamo felici forsati

Quant ca i a seràat su ol stabilimènt i a dic’:

-Òl Felice a föra da fàa sü Toni l’è 'ndàc’ en faliment