dall' Italiano al Dialetto Bośàc'
Digitare una parola o una frase da tradurre in dialetto.
'L campanìl e la nóos pórtàda dal còrf
'L CAMPANÌL E LA NÓOS PÓRTÀDA DAL CÒRF
En de'n paés apröf al campanìl òlt dèla gésa gh'era 'na bèla piànta de nóos, li söi nóos li dàva gió sǜ la téra e tàati li finiva par vès maiàdi dai còrf.
'N dì 'n còrf l'à ciapàat 'ndel bèch 'na nóos e lè ulàt sùra 'l campanìl itè 'n de'n böc’ del mür 'ndùa gh'era àa 'na crépa e 'l còrf l'à lagàat dà gió la nóos ca l'è 'ndàcia pròpi gió iló.
San bèl
SAN BELLO
SAN BÈL
Còo còo còo, la canta la galina,
chicchirichiii al canta òl gal:
envece de scapàa ià a Culurina
iè chìló tranquii a miràa gió la Val !
Li pignati i-è già sül fööc,
ogni tàol l’è già preparàat,
già l’ha mulàat i söi cortéi òl cööc;
e lòor ai bèca pacifèch sül selciàat!
Pio pio pio, bèla poiata laghèt ciapàa,
fa istès anca ti, caro ‘l me gàal,
i ca da vich pura, i miga da scapàa,
vedarée ca ‘ve fòo ca dèl màal …
La ghè dà a mèet la pora galina,
subèt al ghè cór réet anca ‘l gal:
iè stüpec’ coma i gióegn cà-i ciapa la pulvirina, 1)
parchè tanto e ai ghè dìs cà la fa cà mal …
E adès iè chilo sül piàt béi rustiic’,
e chi ca iè miga rustiic’, iè fac a lès;
i fals cumpliméc' iè tüc’ finiic’:
si fac’ ciapàa coma pulastri; an vè mangia istès!
NOTE
1) i gióegn ca'i ciapa la pulvirina – i giovani che si drogano
làta
(làti), s.f.
asse, elemento dell’assito del tetto
'L piógiàt
L' AVARO
'L PIÓGIÀT
´N piógiàt là vendüut i sṍ bée e la fàc' s-cià 'n grànt gherù d'òr; lè 'ndàc' sènsa dìi negót a piacàl sóta téra, ma 'nséma, sènsa savìl, là piacàat àa ól sò cṍr.
'L pasàva iló ògna dì par controlàa, e´l fisàva coi ṍc’ la téra e 'ndèla sùa mèet 'l vidìva l'òr a lüsìi .
´N viláa, ǜü dól paés, 'l se 'ncòrgiüt de stà quistiù e là scavàat la téra, sènsa fàš idìi, e là pórtáat ià tǜt.
Quànca 'l piógiàt lè tornáat a controlàa, là idüut la téra muiüda e l'òr 'l gh'era ca pǜ; ilùra là cuminciat a óśàa e a strepàs i cavéi.
´N galantóm ca'l pasàva par càas de iló, là domandàat ´l mutìf e pò´l lghà dìc':
" Lamentèt ca, fàa ca de ti ´n óm 'nsürìt. Mèt al sò pòst 'n sàs e fà cǜnt de vìi sótráat l'òr ca te gharée 'l stèś tornacünt."
Móràl dela fàola: A chè 'l servìs ès sciór, con táac' sòldi, se pò se ca bùu de üsài ?